vineri, 20 noiembrie 2009

Scrisoare


Ce intrebare simpla si totusi atat de complicata, ''de ce?''. De ce traim? Probabil pentru a murii, desii multi dintre noi murim in timpul vietii. Si eu simt ca mor din ce in ce mai mult fiind parasit de caldura iubirii dupa care tanjesc si care odinioara imi cuprindea fiecare coltisor al inimii.
De ce iubim? Probabil pentru a fi urati de cei din jurul nostru si mai ales de cei carora le-am daruit totul, asa intarindu-ne in iubirea noastra fata de ei.
De multe ori stau adancit in sufletul meu si ma gandesc oare ce lume ar fi daca nu ar exista aceasta intrebare, sa stim totul si sa dispara din cugetul nostru deznadejdea si indoiala care aduc la fiinta DE CE-ul. De ce sunt iubit? ... Probabil pantru a fi ranit mai tarziu si sa fiu facut sa cred ca am gresit daruind atat de mult.
Ma voi cufunda si mai mult in gandurile si in sufletul meu pentru a nu mai fi ranit de nimic din jurul meu. Stiu ca toti ma vor crede nebun si vor spune ca nu este normal sa fac asa ceva, dar macar nu voi fi singur acolo, imi voi lua cu mine amintirile la care tin atat de mult , imi voi lua clipele de bucurie si te voi lua pe tine sau cel putin imaginea ta, iar parfumul tau il voi pune pe o esarfa violet ce o voi purta tot timpul la gat. De ce violet?(iarasi aceasta intrebare) Fiindca stiu ca violetul iti place tie si poate asa, cand vom trece unul pe langa celalalt, ma vei recunoaste pentru o clipa si iti vei intoarce privirea... dar eu nu o sa mai fiu. Ma voi inchide in mine si nu voi mai lasa intrebarea ''DE CE'' sa ma injunghie si te voi pastra pe tine asa cum te stiam inainte. Nu voi mai sti da nimeni si de nimic.
Un trecator pe cararea vietii tale.
Gaby

joi, 19 noiembrie 2009

A venit Toamna

'' A venit a venit toamna, acopera-mi inima cu ceva , cu umbra unui copac sau mai bine, sau mai bine cu umbra ta''.
In tot deauna mi-a placut acest anotimp cand totul moare doar pentru a renaste din nou la primavara, cand natura isi leapada haina vechea doar pentru a inbraca una noua. Iata o minune ce ni se dezvaluie de milioane de ani dar nu o vedem ci a devenit un lucru firesc. In fiecare an ma minunez de acest fapt si incerc sa imi amintesc cum aratau in anii trecuti locurile prin care trec eu acum. Am realizat ca odata cu schimbarea naturii se schimba si oamenii, unii se racesc (probabil pentru a se adapta iernii) iar altii incearca disperati sa isi pastreze caldura verii cat mai aproape.
Eu unul nu stiu cat de mult m-am schimbat, cred ca voi lasa lumea din jurul meu sa decida desii cred ca cel mai inportant lucru este sa raman eu insumi si sa incerc sa fiu acceptat asa cum sunt. Oare daca as intreba lumea din jurul meu ce anotimp si-ar alege ca sa ii caracterizeze oare pe care l-ar alege, eu unul stiu sigur ca as alege toamna plina de culori si sentimente. Anii trec frunzele noastre cad si se rennoiesc odata cu venirea primaverii asteptand cu nerabdare sa plece in lume la urmatoarea toamna.
Iubesc si asta este singura caldura ce ma poate tine in viata pe timpul iernii, sper ca si voi sa ganditi la fel si sa vedeti cat de frumoasa este iubirea atunci cand iti este impartasita si atunci cand o inprastii in jurul tau. Imi inchei aici gandurile lasad loc toamnei ce tocmai a venit.
''A venit , a venit toamna , acopera-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine, sau mai bine cu umbra ta.''